Geoparcul Platoul Mehedinţi

Info

Geoparcul Platoul Mehedinţi este situat în sud-vestul României, în nordul judeţului Mehedinţi, pe teritoriul mai multor localităţilor cum ar fi Baia de Aramă, Bâlvăneşti, Iloviţa, Isverna, Podeni şi Ponoarele.

Accesul se face pe drumul naţional DN 6 ce leagă Drobeta-Turnu Severin de Caransebeş.

În parc există patru puncte de informare turistică, respectiv în localităţile Siseşti, Ponoarele, Obârşia Cloşani şi Cireşu.

Parcul este dotat cu peste zece trasee turistice omologate.

Posibilităţi de cazare există în localităţile Baia de Aramă, Bala, Isverna sau Ponoarele.

Descoperă

Învecinându-se la vest şi nord cu Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei şi la sud cu Parcul Natural Porţile de Fier, Geoparcul Platoul Mehedinţi vine să completeze tabloul mirific al acestui colţ de ţară oferind o multitudine de atracţii remarcabile. Ţinutul în sine este o îmbinare plăcută de peisaje superbe, formaţiuni geologice deosebite precum chei şi peşteri, vestigii arheologice dacice şi romane, monumente de arhitectură populară şi sate în care încă se mai păstrează numeroase tradiţii şi meşteşuguri străvechi.

Parcul este presărat cu nu mai puţin de 17 rezervaţii naturale, între care amintim Cornetul Obârşiei, Izvoarele Coşuştei şi Peştera Izverna, rezervaţia Camăna sau Cornetele Cerboanei şi Babei, multe dintre acestea fiind situate pe latura nordică a geoparcului. Prezenţa unei reţele hidrografice dense, dar şi a calcarului în mod special, a permis dezvoltarea unor spectaculoase sisteme carstice. Remarcabil este întreg Complexul carstic de la Ponoare în care se evidenţiază spectaculosul Pod a lui Dumnezeu, dar şi lacurile Zătonul Mare şi Zătonul Mic, Câmpul de lapiezuri, Peştera Ponoare, Peştera Bulba sau complexul carstic Topolniţa Epuran, considerat pe drept cuvânt un monument al naturii.

La sud de Complexul carstic de la Ponoarele veţi întâlni şi Rezervaţia naturală Pădurea de liliac Ponoarele, ce protejează liliacul sălbatic. Aici se organizează anual „Sărbătoarea liliacului“ ce are loc la începutul lunii mai, când înfloreşte liliacul.

Dacă mulţi turişti sunt atraşi de spectaculozitatea naturală a Geoparcului Platoul Mehedinţi, nu trebuie uitată şi perenitatea locuirii acestui ţinut încă din timpuri neolitice. Un punct de plecare pentru a descoperi satele tradiţionale şi lăcaşurile de cult deosebite este Baia de Aramă. Peisajele deluroase înconjurătoare adăpostesc numeroase astfel de sate (Brebina, Titerleşti, Gornoviţa, Turtaba sau Costeşti) unde vă vor impresiona căsuţele de munte şi bisericile din lemn, vechi de câteva sute de ani. Ansamblul monahal de la Topolniţa este o una din aceste perle ce vă va surprinde cu siguranţă. Într-un peisaj foarte pitoresc veţi descoperi satul Cireşu, în care turismul a început să se dezvolte datorită poziţionării sale în proximitatea Peşterilor Topolniţa şi Epuran. În luna august a fiecărui an aici are loc sărbătoarea Peşterii Topolniţa ce se desfăşoară pe platoul din apropierea uneia dintre intrările în peşteră.

Știați că?

În localitatea Ponoarele se găseşte Podul lui Dumnezeu (sau Podul Uriaşilor), cel mai mare pod natural din România şi al doilea ca mărime din Europa.

Aspecte de conservare

Geoparcul Platoul Mehedinţi este o arie naturală protejată de interes naţional în care influenţele submediteraneene, dar şi prezenţa calcarului, au contribuit la dezvoltarea unor specii de plante rare şi foare rare aflate în Cartea Roşie a florei României.

În partea sud-vestică a platoului sunt destul de răspândite vipera cu corn şi broasca ţestoasă, ambele specii fiind protejate prin lege.

Din punct de vedere al conservării arhitecturii zonei, un rol deosebit îl are Asociaţia Mişcarea pentru Acţiune şi Iniţiativă Europeană– MAIE care a derulat mai multe proiecte de revitalizare a unor monumente istorice din satele Balta, Costeşti şi Prejna.