Maramureş

De ce?

Case şi porţi monumentale din lemn, biserici de lemn, unele incluse în patrimoniul UNESCO, tradiţii seculare, meşteri populari, iată doar câteva dintre atracţiile care transformă Maramureşul într-un muzeu în aer liber. Fascinante vor fi o călătorie cu bătrânul tren cu abur, mocăniţa, şi o vizită la celebrul „Cimitir Vesel“. Şi dacă drumurile v-au purtat până în Maramureş, nu uitaţi să descoperiţi Ţara Oaşului şi Sătmarul, regiuni care abundă în castele, cetăţi, monumente de arhitectură, resurse naturale de ape termale şi minerale, dar şi în tradiţii şi port popular foarte bine păstrate.
Maramureşul este o destinaţie ideală pentru o vacanţă tradiţională în orice sezon. Veniţi aici dacă iubiţi tradiţia lemnului şi vă place să descoperiţi pe îndelete sate arhaice pierdute în peisaje de poveste...

Vă recomandăm

Să faceţi o plimbare cu trenul cu abur, mocăniţa pe valea Vaserului.
Să vă pierdeţi pe uliţele satului Breb.
Să exploraţi cu bicicleta integral sau parţial „Drumul Moştenirii Maramureşene“.
Să faceţi o vizită la o stână tradiţională (organizată de un tur-operator local).
Să participaţi la o sărbătoare locală (Sâmbra Oilor, Hora de la Prislop etc.)
Să degustaţi horinca, respectiv pălinca, ambele băuturi alcoolice tradiţionale.
Să degustaţi vinul local produs la una din cramele din Beltiug.
Să achiziţionaţi suveniruri originale şi autentice de la meşterii locali.

Bine de ştiut

Zona Mara–Cosău–Creasta Cocoşului din cadrul Maramureşului istoric este una din puţinele destinaţii din România care a obţinut statutul de destinaţie de ecotourism acordat de autorităţile competente. Pensiunile şi alţi operatori de turism care au obţinut „eco-certificarea“ contribuie financiar la prezervarea naturală şi culturală a regiunii.
Centrul de informare turistică din Baia Mare de află în clădirea consiliului judeţean Maramureş, pe Str. Gheorghe Şincai nr. 46, parter, camera 20. Program: de luni până joi între orele 09:00 şi 16:00, vineri între orele 09:00 şi 14:00.
Un alt centru de informare turistică important se află în Vişeu de Sus, pe Str. 22 Decembrie.
Oraşul Baia Mare are mai multe magazine bine echipate de închiriere de biciclete. Pe unul dintre acestea îl veţi găsi pe Str. Victoriei nr. 3.
Alte centre de închiriat biciclete mai găsiţi în Ocna Sugatag şi în unele pensiuni certificate ecoturistic din Breb, Deseşti sau Budeşti.

Cum ajungeţi

În Maramureş puteţi ajunge relativ uşor cu avionul, trenul, autocarul sau maşina datorită, în primul rând, proximităţii de Europa Centrală.

Acces aerian
Dacă doriţi să călătoriţi cu avionul, trebuie să ştiţi că există un aeroport internaţional la Baia Mare care operează curse regulate dinspre Londra. Puteţi ajunge aici zburând chiar şi până la Budapesta sau Cluj-Napoca, iar de aici puteţi lua unul din trenurile care vă vor aduce în Maramureş.
Acces feroviar
Dacă alegeţi călătoria pe calea ferată, trebuie să aveţi în vedere trenul internaţional ce leagă Budapesta de Sighetu Marmaţiei. Alternativa acestui tren ar putea fi celelalte trenuri internaţionale care leagă oraşe importante din Europa (Paris, Viena, Budapesta, Bratislava) cu Bucureştiul sau cu marile oraşe din Transilvania, de unde puteţi lua alt tren intern spre Sighetu Marmaţiei.
Acces rutier
Rutier, puteţi alege să vă deplasaţi spre Maramureş fie dacă optaţi pentru motocicletă, maşina proprie sau dacă alegeţi să călătoriţi cu autocarul. Cei mai mulţi oameni care vin şi vizitează Maramureşul preferă să închirieze o maşină de la aeroportul din Cluj-Napoca.

Călătorie plăcută!

Descoperă

Istoria şi natura au complotat şi au pus Maramureşul pe harta turismului ca unul dintre cele mai importante centre etno-culturale româneşti. Astfel, Maramureşul este împărţit în patru zone etnografice, fiecare cu obiceiuri şi stiluri de viaţă proprii pe care te invităm să le descoperi: Ţara Lăpuşului, Maramureşul istoric, Ţara Chioarului şi Ţara Codrului. Nordul turistic al României este întregit de Sătmar şi Ţara Oaşului.

Ţara Lăpuşului se află în partea de sud a judeţului şi este dominată de valea râului Lăpuş ce creează aici unul dintre cele mai spectaculoase defileuri, cu o lungime de peste 36 kilometri din care 25 km sunt arie naturală protejată. Veţi fi fascinaţi cu siguranţă de numeroasele mici canioane, peşteri, cataracte şi veţi putea surprinde frumosul peisaj în multe puncte de belvedere. Pe lângă amatorii de drumeţii, cei cărora le plac sporturile extreme ca raftingul, ciclismul montan sau căţărarea, vor fi pe deplin mulţumiţi. Spectaculozitatea naturii în Ţara Lăpuşului este completată de atracţiile culturale şi elementele folclorice, zona fiind bine conservată deoarece turismul a pătruns mai greu aici. Se remarcă biserica de lemn din Rogoz, care face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, dar şi numeroasele case vechi de lemn alături de peisajul rural de excepţie.

Maramureşul istoric sau Ţara Maramureşului este localizat în partea de sud-est a judeţului având ca centru polarizator oraşul Sighetu Marmaţiei. Zona, după cum şi numele o sugerează, înglobează esenţa Maramureşului: deosebit de bogată în elemente etnografice şi folclorice, obiceiuri şi meşteşuguri tradiţionale păstrate vii până în ziua de astăzi, cu sate originale pe văile Izei, Marei, Cosăului, Vişeului şi Tisei, spectaculoase biserici de lemn, multe incluse în patrimoniul UNESCO, porţi sculptate şi case de lemn. Mai mult, zona surprinde şi prin atracţii unice în lume ca Cimitirul Vesel de la Săpânţa sau prin ineditul tren cu abur mocăniţa de pe valea Vaserului.

Ţara Chioarului este localizată în partea de sud-vest a judeţului Maramureş şi îşi trage denumirea de la Cetatea Chioarului sau Cetatea de Piatră, menţionată încă din secolul al XIII-lea. Ţara Chioarului se distinge ca o zonă etno-folclorică bogată şi bine conservată cu sate tradiţionale ca Şurdeşti, Şişeşti, Negrea, Buteasa, Hovrila, Vălenii Şomcutei, Prislop, Boiu Mare. Şi aici bisericile de lemn şi piatră reprezintă adevărate bijuterii de artă populară.

Ţara Codrului este situată în spaţiul dintre Culmea Codrului şi Valea Someşului, în partea de sud-vest a judeţului, şi este poate cea mai puţin cunoscută şi explorată porţiune a Maramureşului. Zona este bogată în obiceiuri şi tradiţii populare, folclor autentic, meşteşuguri şi ocupaţii tradiţionale cum ar fi împletitul nuielelor, sticlăria în comuna Fărcaşa sau olăritul în comuna Băiţa de sub Codru. Deşi numele acestui ţinut se trage de la vastele păduri de stejar, gorun şi fag, astăzi peisajul de dealuri joase este dominat de culturi agricole bine întreţinute de localnici.

Regiunea Sătmar, poarta de intrare în România dinspre Ungaria, se pretează foarte bine turismului cultural şi rural, dar şi turismului balnear şi de sănătate. Zona Codru conservă foarte bine elemente de arhitectură tradiţională cum ar fi biserici, porţi din lemn, case şi meşteşuguri populare. Dacă aveţi timp, atunci descoperiţi atracţiile culturale ale regiunii în cadrul circuitului cetăţilor şi castelelor antice şi medievale (Satu Mare – Carei – Tăşnad – Ardud - Medieşu Aurit - Livada - Turulung) şi circuitul mănăstirilor sătmărene (Bixad – Prilog – Lunca Potăului – Măriuş – Scărişoara Nouă). Prezenţa apelor termale şi minerale întregesc atractivitatea regiunii Sătmar, balneoturismul practicându-se în localităţi ca Tăşnad sau Bixad, ce oferă condiţii de tratament şi agrement.

Situată în nordul Transilvaniei şi înconjurată de un peisaj montan pitoresc ce îmbie la drumeţii, Ţara Oaşului este una dintre cele mai pitoreşti zone etno-folclorice ale României. Aceasta se distinge prin portul popular original şi foarte colorat, prin folclorul tipic oşenesc - cântec şi dansuri - etalate în diverse manifestări tradiţionale cum e Sâmbra Oilor şi, în general, prin păstrarea autenticităţii tradiţiilor şi datinilor din străbuni. Capitala Ţării Oaşului, Negreşti-Oaş, este un centru polarizator şi un punct de plecare pentru a vizita numeroase sate tradiţionale din regiune. Tot aici, nu uitaţi să vizitaţi Muzeul Satului care este foarte bogat în exponate ce definesc stilul de viaţă al oşenilor: portul popular, ceramica, casele tradiţionale etc.

Citește mai mult

Gastronomie

Veţi descoperi şi veți înţelege pe deplin Maramureşul când, la un moment dat, vă veţi aşeza la masă şi veţi încerca diversele preparate ale bucătăriei locale. De la bun început veţi afla că masa pentru maramureşeni reprezintă un act cultural, fixat şi hrănit în subconştientul colectiv poate chiar din zorii omenirii.

Distingându-se clar de celelalte bucătării regionale româneşti mai sofisticate, bucătăria maramureşeană, cu preparatele sale arhaice, reprezintă un amestec bizar şi fascinant de tradiţii şi influenţe, păstrat până în zilele noastre. Sobră, fără a dispune de combinaţii spectaculoase, bucătăria maramureşeană se bazează pe preparatele foarte simple, ţărăneşti, pe principiile ecologice, sănătoase şi caracteristice unei civilizaţii pitoreşti.

Axată pe produsele şi ingredientele organice care provin din gospodărie, bucătăria de aici pune accentul pe produsele din lapte (urdă, brânză, caş sau lapte proaspăt), pe carnea de porc preparată după reţete tradiţionale (slănină şi cârnat de casă, tobă, caltaboş) sau pe legumele proaspăt culese din grădină.

Pentru a vă convinge de savoarea deosebită a preparatelor culinare din Maramureş, trebuie să încercaţi neapărat câteva specialităţi pe care doar aici le veţi întâlni: balmoşul, mămăliga cu ceapă friptă, chifteluţele din măruntaie de porc, mămăliga cu brânză şi jumări pregătită în straturi sau scrijele coapte pe plită, ciorba cu carne afumată, ciorba cu piept de viţel şi castane, supa de găină cu tăieţei de casă, sarmalele cu pasat, tochitura maramureşeană, găina umplută cu ficat şi legume, colţunaşii cu legume sau magiun, plăcinta creaţă cu urdă şi mărar şi chiar piureul de castane cu frişcă.

Alături de numeroasele preparate ale bucătăriei maramureşene vor veni să desăvârşească festinul gastronomic băuturile distilate tradiţionale (pălinca sau horinca omniprezente în Maramureş), dar şi vinurile speciale din podgoria Beltiug.

Citește mai mult

Atracții